Declaraţia a fost făcută pentru jurnalişti de reprezentantul
permanent al Misiunii FMI în Moldova, Tokhir Mirzoev. Sursa citată a amintit
că actualul program dintre FMI şi Moldova care a fost aprobat la 29 ianuarie
2010, a fost prelungit cu trei luni pentru ca autorităţile să finalizeze
înţelegerile care s-a ajuns anterior. La finele lunii aprilie acest termen a
expirat, iar misiunea de evaluare care trebuia să vină până la sfârşitul
lunii martie, nu a avut loc. Mirzoev a apreciat pozitiv rezultatele
programului, menţionând că autorităţile ţării au reuşit să implementeze
multe dintre obligaţiunile asumate sau să înceapă realizarea lor. Oficialul
a amintit că scopurile programului ţineau de depăşirea crizei, susţinerea
stabilităţii macroeconomie şi iniţierea reformelor structurale pentru
creşterea economică pe viitor în Moldova.
„Inflaţia a fost susţinută la
nivel stabil, în cadrul coridorului stabilit de BNM, deficitul bugetului s-a
redus, s-a îmbunătăţit disciplina bugetară. În general stabilitatea
macroeconomică este susţinută. A fost pusă baza unor schimbări structurale
importante. Multe dintre ele sunt în stadiu de examinare a bazei legislative,
unele sunt deja implementate. În general rezultatele acestui program sunt
pozitive în pofida faptului că cel de-al şaselea raport nu a fost finalizat”,
a spus şeful oficiului FMI în Moldova. Potrivit acestuia, măsurile
legislative adoptate recent vin în confruntare cu înţelegerile cu FMI. De
asemenea, finalizarea dialogului pe programul existent nu poate avea loc din
cauza conjuncturii politice din ţară. Mirzoev a atras atenţia la faptul că
proiectele legislative adoptate pentru majorarea pensiilor şi salariilor,
impunerea unui impozit unic în agricultură, regimul TVA şi altele anulează
toate rezultatele atinse în ultimii ani, disciplina la care s-a ajuns şi nu
sunt logice din punct de vedere a responsabilităţii financiare. Măsurile
date pot stimula deficitul bugetar şi creşterea datoriei de stat. Potrivit
lui Mirzoev, efectele negative ale măsurilor menţionate se vor face simţite
în cel mai scurt timp, iar unele dintre ele pot avea consecinţe pe
perspectivă medie. Amintim că programul de trei ani dintre FMI şi Moldova,
aprobat în ianuarie 2010 prevedea susţinerea financiară în mărime de 369,6
mil drepturi speciale de creditare (DSC) dintre care Moldova a primit deja
320 mil DSC (490 mil USD). Jumătate de credit a fost acordat prin Mecanismul
extins de creditare (ECF), care prevede rată procentuală nulă pînă la finele
anului curent cu o perioadă de graţie de 5,5 ani şi termen de achitare de 10
ani. Restul sumei este acordată prin mecanismul de finanţare extinsă (EFF),
care prevede o rată procentuală egală cu rata de bază a EFF, termenul de
achitare fiind de 10 ani şi o perioadă de graţie de 4,5 ani. // 25.04.2013 –
InfoMarket.
La întrevederea cu jurnaliştii, joi, reprezentantul permanent
al FMI în Moldova a menţionat că în relaţiile Moldova – FMI este importantă
nu atât existenţa sau lipsa programului, cât calitatea politicilor
macroeconomice şi a reformelor promovate. Mirzoev a accentuat că în pofida
faptului că programul de trei ani se încheie, colaborarea dintre Moldova şi
FMI nu se opreşte. „Noi continuăm să lucrăm, să acordăm asistenţă tehnică şi
suntem gata de dialog pe marginea noului program. Cred că vom reveni la
discutarea noului program când în ţară va exista un guvern funcţional”, a
spus Mirzoev. În acelaşi timp, reprezentantul permanent al FMI în Moldova a
declarat că sunt premature discuţiilor unor directive a noului proces de
negocieri, inclusiv financiară. // 25.04.2013 –
InfoMarket.
|
|
