Realizarea plenară a beneficiilor oferite de DCU implică
distrugerea creativă a elementelor ineficiente, cu risc sporit și
învechite ale infrastructurii pieței de capital din Republica Moldova
Interviu cu Volodymyr Tulin, reprezentant
permanent al FMI în R. Moldova
Pe 21 mai, la Chișinău a fost lansat Depozitarul Central Unic al
Valorilor Mobiliare (DCU) după ce timp de doi ani s-a aflat într-un
proces intens de constituire. Noua instituție este responsabilă de
înregistrarea, evidența și decontarea valorilor mobiliare emise de
entitățile din Republica Moldova. Potrivit unui comunicat, plasat pe
pagina Băncii Naționale a Moldovei, DCU își propune să faciliteze
atragerea investițiilor în piața de capital locală și să dezvolte
instrumente financiare noi. DCU nu este prima instituție de acest gen,
până în present activând alt Depozitar. De ce a fost necesară o nouă
instituție de profil și cum aceasta va putea influența și poate chiar
dinamiza piața molodovenească financiară, în special pe cea de capital,
am discutat cu Volodymyr Tulin, reprezentantul permanent al FMI în
Republica Moldova, instituție care a susținut din start și promovat
crearea DCU.
- Dle Volodymyr Tulin, de ce a fost necesară lansarea unui
nou Depozitar al valorilor mobiliare în condițiile când exista deja
unul? (Depozitarul Național de Valori Mobiliare)
Modernizarea cadrului de tranzacționare a valorilor mobiliare din
Republica Moldova a necesitat o restructurare amplă a întregului sistem.
Având în vedere lacunele la nivel instituțional și necesitatea de a
avansa cu fermitate reformele, nu avea nici un sens de făcut, să zicem
așa, o reparație cosmetică a structurilor existente.
Ce ține de Depozitarul Național de Valori Mobiliare (DNVM) – deși în
ansamblu existau și unele aspecte pozitive, el s-a dovedit a fi o sursă
majoră de probleme pentru piața de capital din Moldova. Din cauza
constrângerilor de finanțare, DNVM se confrunta cu riscuri operaționale
curente, neavând un cadru complex de gestionare a riscurilor.
Este important de menționat că, în pofida multiplelor eforturi, DNVM
nu a reușit să-și exercite rolul său în calitate de instituție care să
asigure într-un mod eficient integritatea sistemului de înregistrare a
valorilor mobiliare corporative. Deși în temeiul Legii cu privire la
piaţa valorilor mobiliare, DNVM a fost abilitat să ducă evidența
valorilor mobiliare ale companiilor, niciun emitent nu și-a transferat
la DNVM registrul de acțiuni de la registratori, care erau vreo zece la
număr.
De-a lungul anilor, DNVM nu a reușit să implementeze o conexiune
electronică între sistemul său și sistemele brokerilor și societăților
de registru. Toate transferurile de valori mobiliare de la brokeri și
registratori la DNVM și viceversa se făceau manual, pe suport de hârtie.
Această practică genera riscuri și limita semnificativ lichiditatea și
eficiența pieței valorilor mobiliare.
- Cum va putea schimba lansarea Depozitarului central
unic (DCU) piața financiară în general și pe cea de capital în
particular?
Una dintre premisele importante pentru existența și dezvoltarea unui
sistem financiar sănătos o constituie prezența unor sisteme de clearing
și decontare sigure, eficiente și bine reglementate, care să permită
efectuarea tranzacțiilor financiare, totodată ținând realmente sub
control riscurile contrapărților și asigurând gestionarea acestor
riscuri. Obiectivul principal al DCU este reducerea riscurilor (de furt
a valorilor mobiliare, de exemplu) și sporirea eficienței (cum ar fi
reducerea numărului de erori și întârzieri). Odată cu atenuarea
riscurilor de acest gen, investitorii vor avea mai multă încredere în
siguranța infrastructurii pieței de capital din Moldova. Acest lucru va
permite accesul la un volum mai mare de resurse financiare care să fie
folosite pe termen lung într-un mod productiv, fie sub formă de
investiții private, fie sub formă de investiții de stat pe termen lung.
Unul din avantajele cele mai mari ale DCU este că el creează
conexiuni sigure între participanții pieței hârtiilor de valoare. În
condițiile infrastructurii noi, instrumentele financiare sunt
transferate instantaneu și în maximă siguranță. În afară de aceasta, DCU
face posibilă stabilirea conexiunilor cu depozitarele centrale de valori
mobiliare din alte țări. Pe de o parte, investitorii străini, chiar dacă
se află în afara țării, vor putea să investească direct în Republica
Moldova. Pe de altă parte, companiile moldovenești vor putea să-și
tranzacționeze acțiunile în afara țării. Acestea sunt beneficiile
oferite de DCU și participanții pieței valorilor mobiliare trebuie să
valorifice noile oportunități de promovare a instrumentelor financiare
ca o modalitate eficientă de a atrage investițiile și de a investi.
- Ce va rămâne, însă, din fosta infrastructură a pieței de
capital: Bursa de Valori, Depozitarul vechi, brokerii, registratori
independenți etc. și cum structurile rămase vor interacționa cu noul
depozitar?
Realizarea plenară a beneficiilor oferite de DCU implică ceea ce eu
aș numi „distrugerea creativă” a elementelor ineficiente, cu risc sporit
și învechite ale infrastructurii pieței de capital din Republica
Moldova. În cazul societăților de registru, legea prevede că toți
registratorii sunt obligați să transfere necondiționat registrele
deținătorilor de valori mobiliare la Depozitarul central unic, iar DCU,
la rândul său, este obligat să le preia. În prezent se desfășoară
transferul registrelor. Acest proces este unul complex, unul din scopuri
fiind confirmarea integrității și legalității informației despre
valorile mobiliare. Sunt prevăzute și măsuri în vederea eliminării
neconcordanțelor depistate.
Printre funcțiile principale ale DCU se numără și înregistrarea
inițială a valorilor mobiliare, precum și gestionarea sistemului de
tranzacționare a lor. Până acum, aceste activități erau efectuate de
către societățile de registru și, respectiv, de către DNVM. Sistemul de
înregistrare a valorilor mobiliare de stat în formă de înscrieri în
conturi a fost deja încorporat în DCU. Totodată, chiar dacă DCU are un
set atât de complex de funcții, acest fapt nu presupune monopolizarea
infrastructurii pieței de capital. DCU trebuie să asigure un acces
echitabil și liber pentru toate persoanele juridice care intenționează
să participe. În cazul entităților existente, noul cadru le conferă
dreptul de a deține licență pentru activități pe piața de capital, cum
ar fi deschiderea și deținerea conturilor de valori mobiliare la DCU în
nume propriu și/sau în numele deținătorilor de valori mobiliare.
- Va continua proiectul de aducere a procesului de
reglementare a pieței de capital sub supravegherea BNM?
Atunci când vorbim despre atribuirea unor responsabilități sau despre
împărțirea responsabilităților între autoritățile de reglementare, este
necesar de luat în considerare împuternicirile și domeniile de
competență ale acestora. Ce ține de infrastructura pieței financiare,
obiectivul de bază este ca cele mai bune principii de gestionare a
riscului de piață să fie incorporate și aplicate în mod consecvent.
Fragmentarea funcțiilor regulatorii între BNM și CNPF a constituit o
piedică în calea supravegherii eficiente și dezvoltării infrastructurii
pieței financiare. În continuare, urmează să se pună accent pe
aprofundarea cooperării în materie de reglementare și explorarea unor
abordări de perspectivă vizând supravegherea sectorului financiar.
- Cum va fi asigurată corectitudinea noului Depozitar,
date fiind riscurile de influență la nivel politic inclusiv a BNM?
(deoarece DCU este cumva „sub umbrela” BNM)
Infrastructura pieței financiare, inclusiv Depozitarul central unic
al valorilor mobiliare, trebuie să facă obiectul unei reglementări și
supravegheri adecvate și eficiente de către banca centrală, autoritatea
de reglementare a pieței valorilor mobiliare și alte autorități
relevante. Autoritățile de reglementare, la rândul lor, trebuie să aibă
competențele și resursele necesare pentru a face față
responsabilităților într-o manieră eficientă. Astfel, în cazul Moldovei,
Banca Națională a Moldovei, a fost, în mod clar, cea mai potrivită
alegere, atunci când vine vorba despre reglementarea și supravegherea
Depozitarului central unic al valorilor mobiliare, dar și de asumarea
rolului de lider în lansarea DCU. Totuși, Depozitarul central unic
dispune de un cadru autonom de guvernare și deci guvernarea sa eficientă
nu ține doar de BNM. De exemplu, Consiliul de supraveghere al DCU
întrunește membri înaintați de Ministerul Finanțelor, CNPF, dar și un
membru desemnat de participanții pieței. Toți membrii Consiliului sunt
obligați să acționeze în interesul Depozitarului central unic al
valorilor mobiliare și nu trebuie să reprezinte în niciun fel interesele
instituțiilor sau autorităților care i-au desemnat.
- BNM supraveghează sistemul bancar și este interesat în
dezvoltarea acestuia. Pe de altă parte, sistemul bancar, a fost tot
timpul segmentul privilegiat și cel mai avansat al pieței financiare
din Moldova. Acum nu poate să se întâmple că, odată ajuns
Depozitarul sub tutela BNM, piața de capital va rămâne a fi
defavorizată în continuare? Adică va fi pusă în condiții inegale de
concurență cu sistemul bancar. De exemplu, dobânzile pe depozitele
bancare nu sunt impozabile, spre deosebire de veniturile din acțiuni…
Arhitectura sistemului de supraveghere a sectorului financiar trebuie
să asigure un cadru viguros de activitate în toate sectoarele, în
special când e vorba de riscurile pentru stabilitatea financiară. Este
important de ținut sub control încercările participanților pe piață de a
folosi în propriul avantaj diferențele de reglementare în diferite
sectoare ale sistemului financiar.
Reformele cadrului de reglementare realizate în ultimii ani au vizat
eliminarea unui șir de deficiențe profunde. De fapt, cadrul inadecvat de
supraveghere a pieței financiare și fragmentarea la nivel de
reglementare au jucat un rol în facilitarea fraudei bancare. Totodată,
nu aș spune că obiectivul reformelor curente este de a revizui radical
cadrul de supraveghere sau de a schimba modelul de supraveghere în
sectorul financiar. În materie de activitate de bază pe piața de
capital, CNPF își păstrează în continuare rolul de autoritate de
supraveghere.
În ceea ce privește impozitarea veniturilor, acest subiect nu ține de
domeniul supravegherii sectorului financiar, deoarece aplicarea acestor
instrumente nu ține de activitatea autorităților de reglementare, ci de
activitatea autorităților fiscale. Totuși, dacă ne referim la subiectul
coordonării la nivel de politici, observăm că la nivel mondial continuă
dezbaterile cu privire la modul cel mai adecvat de reconfigurare a
sistemului fiscal pentru a asigura o contribuție echitabilă din partea
sectorului financiar, astfel încât să fie acoperite costurile fiscale
asociate crizei din sectorul financiar, dar și dezbaterile cu privire la
modul în care această reconfigurare s-ar alinia la reformele de
reglementare în curs de realizare, dat fiind că ambele aspecte au stat
la baza dificultăților cu care s-au confruntat autoritățile în cazul
crizelor din sistemul financiar.
Pentru o țară precum este Moldova, impozitarea veniturilor din
capital este o problemă care trebuie privită în primul rând în contextul
identificării unui model eficient și echitabil de impozitare a
veniturilor, ținând totodată cont de necesitatea de a finanța proiectele
ce vor asigura dezvoltarea pe termen lung.
Vă mulțumim pentru interviu |
