Profit Nr. 1-2 (295), ianuarie-februarie 2022

Interviu cu Rodgers Chawani, Reprezentatul Permanent al FMI în Republica Moldova

Reformele stipulate în noul program cu FMI vor facilita debutul Moldovei pe piaţa de capital

Alexandru TANAS

Pe lângă creşterea economică şi dezvoltarea durabilă a ţării, implementarea cu succes a unor reforme ambiţioase stipulate în noul program cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), care urmează a fi realizat timp de 40 luni şi prevede finanţare de circa 550 milioane de dolari SUA, va facilita debutul Republicii Moldova pe piaţa de capital, a declarat reprezentantul permanent al FMI în Moldova, Rodgers Chawani. Potrivit oficialului, politicile macroeconomice mai bune, guvernanţa eficientă şi nivelurile scăzute ale datoriei ar fi esenţiale în determinarea ratelor dobânzilor şi scadenţei obligaţiunilor emise. Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, Rodgers Chawani vorbeşte despre avantajele programului cu FMI, deficitul bugetar, criza energetică, lupta împotriva corupţiei şi economia informală.

Profit: Dle Chawani, ce beneficii oferă Guvernului Republicii Moldova programul pe o durată de 40 de luni încheiat cu FMI? Cum poate fi caracterizat acest sprijin din punct de vedere macroeconomic? În ce măsura poate Guvernul să profite de sprijinul extern, având în vedere componenta financiară a programului în valoare de 558 milioane de dolari SUA?

Rodgers CHAWANI: Din perspectiva macroeconomică, acesta este un program axat pe dezvoltare. Programul recent convenit cu FMI va aduce Moldovei multiple beneficii şi aş dori să menţionez câteva din ele:

(i) Programul va ajuta autorităţile Moldovei să facă faţă consecinţelor pandemiei COVID-19 şi crizei energetice.

(ii) Programul va permite autorităţilor să elimine deficienţele structurale adânc înrădăcinate, inclusiv în ceea ce priveşte climatul de afaceri nefavorabil, guvernanţa în sectorul bugetar şi în sectorul financiar.

(iii) Programul oferă o bază solidă pentru formularea unor politici macroeconomice prudente în vederea stimulării unei creşteri economice incluzive şi durabile, esenţială pentru accelerarea convergenţei veniturilor populaţiei cu cele din alte state europene comparabile.

(iv) Programul va deveni un catalizator al finanţării concesionale din partea partenerilor de dezvoltare, sprijinind eforturile de reformă.

Profit: Cum credeţi, ce ar fi dificil pentru Guvern să realizeze în cadrul acestui program? Din punctul de vedere al FMI, care este „veriga slabă” în noul program? şi care ar fi avantajele incontestabile ale Moldovei sau stimulentele pentru dezvoltare?

Rodgers CHAWANI: Am convenit asupra unui pachet foarte ambiţios de măsuri susţinute de politici care au fost elaborate de autorităţi şi asta ne dă încrederea în succesul programului. Moldova are un Guvern orientat spre reforme, cu angajamente ferme de a aduce schimbarea, ceea ce este de bun augur pentru implementarea programului. Suntem conştienţi de faptul că situaţia atât în mediul extern, cât şi cel intern rămâne complicată din cauza factorilor legaţi de redresarea economică globală, tensiunile geopolitice, grupurile ce promovează interesele personale, capacitatea slabă de implementare, precum şi apariţia noilor tulpini de COVID-19. Pe de altă parte, noul program, împreună cu sprijinul financiar şi asistenţa tehnică din partea partenerilor externi va atenua riscurile. Consolidarea puterii de către forţele orientate spre reforme oferă oportunitatea de a implementa agenda de dezvoltare cu multă hotărâre.

Profit: Ce reforme prevede programul FMI în domeniul administraţiei publice? Ce trebuie să întreprindă Guvernul pentru a utiliza eficient banii publici? Programul susţinut de FMI obligă Guvernul să realizeze reforma administrativ-teritorială şi să reformeze sistemul fiscal, inclusiv elaborarea şi, ulterior, aprobarea unui nou Cod Fiscal, care ar urma să-l înlocuiască pe cel actual, cu o vechime de peste 24 de ani?

Rodgers CHAWANI: Politicile noastre de guvernanţă bugetar-fiscală se concentrează pe partea fiscală pe consolidarea mobilizării veniturilor, inclusiv prin: efectuarea unor analize ale cheltuielilor fiscale cu scopul de a înţelege mai bine amploarea şi costul diverselor facilităţi fiscale, îmbunătăţirea capacităţii Serviciului Fiscal de Stat prin implementarea registrului unic al contribuabililor, promovarea reformelor vamale pentru a reduce pierderile la venituri. În ceea ce priveşte eficienţa cheltuielilor, programul prevede perfecţionarea proceselor bugetare în vederea unei mai bune implementări a politicilor bugetar-fiscale aprobate, fortificarea sistemului de management al investiţiilor publice pentru a îmbunătăţi eficienţa şi calitatea investiţiilor publice, perfecţionarea sistemului unitar de salarizare în sectorul public, precum şi majorarea pensiilor şi programelor de asistenţă socială.

Deşi programul nu impune în mod direct implementarea reformei administrativ-teritoriale şi elaborarea unui Cod Fiscal nou, schimbările aici ar fi binevenite, iar FMI este pregătit să ofere asistenţă tehnică în acest domeniu, dacă va fi solicitată.

Profit: Ce părere are FMI despre intenţia Guvernului de a reduce povara fiscală asupra mediului de afaceri, asigurând astfel dezvoltarea economică?

Rodgers CHAWANI: Este o întrebare importantă şi sunt ferm convins că acesta este un domeniu unde contextul ca atare are o importanţă mai mare. Moldova se confruntă cu o serie de provocări şi are nevoie de resurse financiare semnificative pentru a le face faţă. Pe de altă parte, posibilităţile limitate ale bugetului, pierderea unor veniturilor cauzate de costurile fiscale şi cheltuielile ineficiente generează riscuri semnificative. Pentru a-şi atinge obiectivele de dezvoltare, reformele bugetare implementate în Moldova trebuie să favorizeze creşterea economică. În opinia noastră, aceasta înseamnă că pe partea de venituri este necesară extinderea bazei fiscale prin raţionalizarea facilităţilor fiscale pentru a genera venituri mai mari şi a asigura echitatea fiscală, stimulând în acelaşi timp creşterea economică. Considerăm că este important să ne concentrăm pe raţionalizarea costurilor şi îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor. Aceste eforturi, dacă se vor solda cu succes, vor contribui la mobilizarea resurselor interne şi, astfel, vom avea, într-adevăr, spaţiul necesar pentru reducerea poverii fiscale. Între timp, dacă întreprinderile se vor confrunta cu anumite constrângeri specifice, atunci vom sprijini intervenţiile statului, care însă vor trebui să fie bine direcţionate, transparente şi limitate în timp, deoarece implică costuri bugetare suplimentare.

Profit: ţinând cont de criza energetică cu care se confruntă Republica Moldova, va fi revizuită ţinta de deficit bugetar convenită cu FMI de 3% din PIB? Ce crede FMI despre faptul că investiţiile în infrastructură nu sunt incluse în calculul deficitului bugetar?

Rodgers CHAWANI: De fapt, ţinta convenită pentru deficitul bugetar în cadrul programului este de 6% din PIB. Aceasta compensează impactul creşterii preţurilor la energie şi sprijinul necesar păturilor sociale vulnerabile. Deşi considerăm că la moment sumele alocate sunt suficiente, viitoarele revizuiri ale programului vor permite reechilibrarea presiunilor pe partea de cheltuieli cu resursele bugetare disponibile, după necesitate. Aş dori să menţionez că programul include limite minime de cheltuieli pentru infrastructură, sănătate, educaţie şi asistenţă socială pentru populaţia vulnerabilă. Aceasta înseamnă că programul permite majorarea cheltuielilor pe aceste domenii, în limita parametrilor generali ai bugetului. Această particularitate a noului program denotă faptul că el este axat pe dezvoltarea ţării, spre deosebire de programele clasice cu accent pe consolidarea bugetară, ceea ce este specific multor programe convenite cu ţările care au probleme cu sustenabilitatea datoriei.

Profit: Va sprijini FMI Moldova în procesul de emitere a obligaţiunilor suverane pentru a atrage investiţii străine pe termen lung în construcţia drumurilor şi dezvoltarea infrastructurii? Puteţi spune, cel puţin aproximativ, în ce condiţii ar putea plasa Moldova euroobligaţiuni – cu o rată a dobânzii de 3%, 5%, sau mai mult?

Rodgers CHAWANI: Ratele scăzute ale dobânzilor pe plan mondial şi diversificarea portofoliilor investiţionale le-au oferit ţărilor în curs de dezvoltare oportunităţi fără precedent de a accesa pieţele internaţionale de valori mobiliare. Moldova, ca şi alte ţări, ar putea beneficia în urma intrării pe pieţele internaţionale de obligaţiuni şi sperăm că reformele esenţiale în cadrul noului program vor facilita debutul Moldovei pe piaţa de capital. Autorităţile sunt conştiente de beneficiile posibile, cum ar fi creşterea importanţei ţării, accesul la o bază de finanţare diversificată, riscurile de refinanţare reduse graţie scadenţelor mai mari şi ratelor de dobândă mai mici. Cu toate acestea, pentru a decide dacă Moldova este pregătită sau nu pentru acest lucru, este important de ţinut cont şi de riscurile asociate, cum ar fi disciplina strictă impusă de aceste pieţe, riscurile valutare, cerinţele sporite faţă de transparenţă, taxele de transfer şi costurile de menţinere a poziţiei investiţionale. În ceea ce priveşte condiţiile de plasare a euroobligaţiunilor – dezvoltarea economică, politicile macroeconomice eficiente, buna guvernare şi nivelurile scăzute ale datoriei vor juca un rol esenţial la stabilirea ratelor dobânzilor şi a scadenţelor.

Profit: De ce FMI insistă asupra necesităţii asigurării independenţei Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) faţă de autorităţi? În situaţii critice, în Moldova apare întrebarea oportunităţii utilizării rezervelor valutare gestionate de BNM. Pe cât de legitimă este această sugestie?

Rodgers CHAWANI: Istoria demonstrează că izolarea completă a băncilor centrale de presiunea inevitabilă din partea dinamicii politice rămâne esenţială pentru atingerea obiectivelor de stabilitate economică şi de stabilitate a preţurilor. Moldova rămâne susceptibilă la şocuri externe şi are necesităţi de dezvoltare semnificative.

Nivelul actual al rezervelor oferă protecţie financiară suficientă pentru a rezista la şocurile externe adverse şi îi permite băncii centrale să fie flexibilă în efectuarea operaţiunilor valutare cu scopul eliminării volatilităţii excesive a cursului de schimb şi perturbaţiilor dezorganizate ale pieţei. Legea BNM interzice utilizarea directă a rezervelor valutare pentru proiecte de dezvoltare. În opinia FMI, strategia de gestionare a rezervelor BNM este suficient de prudentă, având în vedere vulnerabilitatea Moldovei la şocurile externe, constrângerile de capacitate existente şi cazurile de presiune politică asupra instituţiei din trecut.

FMI consideră că BNM ar trebui să-şi execute mandatul şi funcţiile fără girul factorilor politici şi fără vreo intervenţie din partea altor actori sau a Guvernului. În activitatea BNM, este esenţial să fie asigurată protecţia juridică adecvată a personalului şi conducerii băncii, pentru a facilita atingerea obiectivelor de politici publice. La fel de important pentru Banca Naţională este să aibă un bilanţ solid şi rezerve financiare suficiente pentru a-şi putea implementa mandatul pe deplin, în mod fiabil şi eficient.

Profit: Care ar trebui să fie principalele sarcini ale BNM în 2022? Care sunt condiţiile programului susţinut de FMI ce vizează în mod direct BNM şi sectorul bancar al Republicii Moldova?

Rodgers CHAWANI: În cadrul programului anterior, BNM a înregistrat progrese semnificative în consolidarea guvernanţei şi îmbunătăţirea supravegherii sectorului financiar. Priorităţile pentru viitor includ pregătirile pentru transferul la BNM a responsabilităţilor de supraveghere a sectorului asigurărilor, asociaţiilor de economii şi împrumut şi organizaţiilor de creditare nebancară, eliminarea decalajelor rămase în cadrul macroprudenţial prin sporirea resurselor pentru supravegherea stabilităţii financiare şi introducerea instrumentelor macroprudenţiale axate pe debitori, precum şi consolidarea cadrului de rezoluţie bancară, cadrului de pregătire pentru crize şi cadrului de gestionare a lichidităţii.

Profit: Ce crede FMI despre situaţia actuală din sectorul bancar din Moldova, calitatea guvernanţei corporative şi transparenţa acţionarilor?

Rodgers CHAWANI: Sectorul bancar rămâne bine capitalizat, lichid şi profitabil, iar rata creditelor neperformante este la un nivel relativ scăzut. Am fost martorii unor reforme ample de reglementare şi trecerii mai multor bănci în proprietatea unor acţionari conformi, ceea ce a contribuit la sporirea rezilienţei sectorului bancar.

Pe parcursul programelor anterioare, BNM a înregistrat progrese semnificative în eliminarea decalajelor în ceea ce priveşte normele prudenţiale de reglementare şi supraveghere bazate pe standardele Uniunii Europene (UE). Aceste eforturi au contribuit la eliminarea vulnerabilităţilor din sector.

De asemenea, programul a susţinut BNM în abordarea problemelor legate de conformarea acţionarilor şi transparenţa acţionariatului. În acelaşi timp, circa 90% din capitalul social al băncilor este deţinut de proprietari străini, inclusiv cinci bănci din UE. Intrarea pe piaţă a investitorilor străini contribuie la instituirea unei bune guvernanţe, inclusiv datorită includerii unui număr semnificativ de membri independenţi în organele de conducere ale băncilor, şi la o gestionare mai bună a riscurilor. Succesul acestor reforme şi gradul de rezilienţă a sectorului bancar au facilitat în mare măsură redresarea economică în timpul pandemiei.

Profit: Pe cât de justificate sunt prognozele pesimiştilor, care susţin că în 2022 inflaţia va ajunge la 20%? În viziunea FMI, ce instrumente, în afară de cele monetare urmează să folosească Republica Moldova pentru a atenua inflaţia? Există şi alte modalităţi prin care BNM ar putea influenţa inflaţia, pe lângă ajustarea ratei de bază şi cerinţelor privind rezervele obligatorii pentru bănci?

Rodgers CHAWANI: În prezent, sprijinirea creşterii economice cu menţinerea, în acelaşi timp, a inflaţiei sub control este o provocare globală. Inflaţia se accelerează la nivel mondial, inclusiv în UE, iar majoritatea băncilor centrale au înăsprit politica lor monetară. Creşterea preţurilor la resursele energetice şi produsele alimentare, precum şi constrângerile la nivel global provocate de rupturile din lanţurile de aprovizionare, cauzate de pandemie, au dus la creşterea inflaţiei în multe ţări. Aceşti factori globali – şi în primul rând, creşterea preţurilor la produsele alimentare – pot influenţa nivelul inflaţiei şi în 2022.

După cum a subliniat şi guvernatorul BNM, ajustarea preţurilor reglementate şi a tarifelor la serviciile comunale, precum şi o redresare mai puternică decât se aştepta a economiei pe intern vor continua să pună presiune asupra inflaţiei. Recent a crescut volumul creditelor de consum şi aceasta la fel a contribuit la presiunile inflaţioniste.

Având în vedere că inflaţia a ajuns la nivelul de 14% în luna decembrie, perspectivele de creştere de până la 20% sunt reale în cazul Moldovei. Banca centrală a majorat în mod proactiv rata de bază şi cerinţele privind rezervele obligatorii pentru a limita creşterea inflaţiei, calibrând, în acelaşi timp, cu atenţie amploarea şi viteza înăspririi politicii monetare în funcţie de sursele specifice ale presiunii inflaţioniste. Înăsprirea politicii monetare va afecta pe termen scurt creşterea economică, dar noi susţinem decizia băncii centrale, întrucât ea era necesară pentru limitarea efectelor de propagare a şocurilor secundare pe partea de ofertă, ancorarea aşteptărilor inflaţioniste şi asigurarea stabilităţii economice.

BNM continuă să ţină cont în acţiunile sale de sursele inflaţiei, iar în acest sens instrumentele utilizate în prezent sunt cele indicate. Alte măsuri de atenuare a presiunilor inflaţioniste ar trebui concentrate pe eliminarea blocajelor din lanţurile de aprovizionare, îmbunătăţirea concurenţei pe pieţele alimentare şi energetice şi promovarea investiţiilor strategice în eficienţa energetică. Din păcate, efectele acestor măsuri urgente şi necesare vor fi resimţite doar pe termen mediu.

Profit: Guvernul acordă compensaţii populaţiei pentru facturile la gaz, căldură şi electricitate în timpul crizei energetice. În ce măsură acest sprijin este în spiritul programului cu FMI?

Rodgers CHAWANI: FMI susţine pachetul de măsuri, care include compensaţii pentru facturile la gaz, energie termică şi electricitate. Din câte înţelegem, autorităţile majorează în mod transparent tarifele, oferind în acelaţi timp suport bugetar direct. Eforturile de până acum au fost transparente şi cu termen limitat. Totodată, autorităţile acordă în mod transparent resurse operatorilor de pe piaţa energetică. Măsurile respective sunt în conformitate cu spiritul programului.

Profit: Cum tratează FMI decizia autorităţilor de a permite Moldovagaz să amâne plata TVA pentru gazele naturale? Autorităţile şi agenţia de reglementare amână în mod intenţionat ajustarea tarifelor reglementate pentru gaz, termoficare şi electricitate. Devierile tarifare duc la scăderea lichidităţii financiare şi la pierderi financiare ale operatorilor. Pe cât de compatibilă este această situaţie cu prevederile programului susţinut de FMI?

Rodgers CHAWANI: Criza energetică actuală continuă să exercite presiune asupra lichidităţii şi fluxului de numerar şi majoritatea ţărilor pun în aplicare diferite măsuri, inclusiv amânarea plăţilor TVA. Deci, măsura este în concordanţă cu ceea ce vedem în alte ţări. Ceea ce este important pentru noi este evidenţa şi contabilizarea corespunzătoare a sumelor aferente pentru colectarea lor ulterior.
Aveţi dreptate că devierile tarifare duc la scăderea lichidităţii financiare şi la pierderi ale operatorilor. Acesta a fost un subiect de discuţie constant în comunicarea cu multe guverne din Republica Moldova pe parcursul ultimilor ani. Apreciem faptul că autorităţile recent au declarat că tariful va fi ajustat. În fiecare criză există şi oportunităţi, iar criza actuală arată consecinţele neplanificate ale unor ajustări tarifare întârziate şi politizate.

Profit: Cât de realistă pentru Republica Moldova este prognoza pentru anul 2022 a următorilor indicatori macroeconomici: creşterea PIB-ului – 4,5%, venituri bugetare – 50 miliarde lei, deficit bugetar – 15,14 miliarde lei, deficitul bugetar raportat la PIB – 6%, cursul de schimb – 18,77 MDL pentru 1 dolar SUA, datoria publică raportată la PIB – 45%, rata inflaţiei – 6,9%?

Rodgers CHAWANI: Misiunea în cadrul căreia a fost convenit programul a avut loc în lunile septembrie şi octombrie, iar la momentul respectiv datele pentru trimestrul al treilea încă nu erau disponibile. Prognozele la acea vreme au fost coordonate cu Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei şi BNM. Ulterior contextul macroeconomic s-a schimbat, cifrele noi fiind puternic influenţate de nivelul inflaţiei şi situaţia din sectorul energetic. În prezent, actualizăm prognozele pentru a reflecta aceste evoluţii şi anticipăm că publicarea versiunii actualizate a prognozei perspectivelor economice globale în World Economic Outlook va oferi o claritate mai mare în ceea ce priveşte aşteptările pentru anul 2022.

Profit: Dle Chawani, activaţi în Moldova într-o perioadă foarte interesantă, dar şi dificilă – de la sfârşitul anului 2020 avem un preşedinte pro-european, iar de la mijlocul anului 2021 şi un partid pro-european la guvernare. Vă rog să ne spuneţi care este impresia generală despre Moldova la această etapă?

Rodgers CHAWANI: Moldova se bucură în prezent de o oportunitate unică de a implementa reforme ambiţioase. Cu toate acestea, pandemia care durează de ceva timp, criza energetică şi potenţialul de implementare a reformelor încă în derulare frânează în continuare impulsul reformelor. În pofida acestor factori, angajamentele din cadrul programului, dacă vor ordonate în mod corespunzător şi realizate cu hotărâre, vor juca un rol esenţial în refocusarea pe asigurarea unei creşteri durabile şi incluzive. Deşi pandemia poate amâna progresul, ea nu îl va opri şi, în condiţiile unei colaborări active, reformele instituţionale şi de guvernanţă ambiţioase chiar sunt fezabile.

Profit: Conform unor cercetări, aproximativ 35% din economia Moldovei este o economie tenebră. Cum am putea depăşi această situaţie? Care sunt recomandările FMI?

Rodgers CHAWANI: Economia informală din Moldova într-adevăr înregistrează o pondere semnificativă. Deficienţele structurale, inclusiv utilizarea excesivă a numerarului, ponderea dominantă a sectoarelor cu productivitate scăzută, mediul de afaceri nefavorabil, protecţia slabă a investitorilor, lipsa concurenţei, instituţiile slabe şi vulnerabilităţile ce ţin de guvernanţă, rămân factori critici care încurajează economia informală. Aceşti factori au dus la exodul de cadre calificate, iar competenţele forţei de muncă rămase în ţară sunt suboptime, în timp ce angajatorii se confruntă cu dificultăţi în angajarea şi menţinerea personalului de calificarea potrivită. Nu există soluţii uşoare, dar, cu toate acestea, în cadrul programului sunt măsuri ce abordează economia tenebră şi neregulile de pe piaţa muncii, accentul fiind pus pe reformele de consolidare a guvernanţei şi instituţiilor statului.

Profit: Combaterea corupţiei a fost una dintre principalele promisiuni electorale ale preşedintelui şi ale partidului de guvernământ PAS şi acum, odată ajunşi la putere, aceştia întreprind măsuri pentru a se ţine de cuvânt. În calitate de reprezentant al FMI ce înţelegeţi prin corupţie? Care sunt lucrurile pe care aţi dori să le vedeţi îmbunătăţite? Care sunt preocupările Dvs. majore privind corupţia şi lupta împotriva acesteia?

Rodgers CHAWANI: Definim corupţia ca fiind un abuz al funcţiei publice în scopul obţinerii beneficiilor personale. Corupţia este o problemă, deoarece denaturează activităţile statului şi subminează eforturile de a asigura o creştere economică durabilă şi incluzivă. Corupţia îi ajută pe unii să evite plata impozitelor, în timp ce alţii adesea plătesc mai mult. Ea duce la pierderea veniturilor, ceea ce limitează capacitatea autorităţilor de a finanţa cheltuielile sociale. Mai mult, calitatea serviciilor publice şi a infrastructurii este subminată atunci când mita sau interesele personale influenţează deciziile autorităţilor. În cele din urmă, corupţia erodează încrederea în Guvern şi poate duce la instabilitate socială şi politică.

Raportul FMI privind calitatea guvernanţei în Republica Moldova afirmă că, corupţia sistemică profundă continuă să fie prezentă în economia Republicii Moldova, subminând încrederea în instituţiile statului şi slăbind statul de drept. Deşi există instituţii care îndeplinesc principalele funcţii de combatere a corupţiei, acestea sunt văzute ca fiind susceptibile influenţei politice şi incapabile de a obţine rezultate semnificative. Lupta împotriva corupţiei continuă să se concentreze pe cazuri minore de corupţie şi nu a dus la sancţiuni care ar descuraja actele de corupţie şi care ar trebui să fie proporţionale şi eficiente.

În acest context, programul prevede reforme în vederea eficientizării procesului de implementare a politicilor anticorupţie şi contracarării activităţii grupurilor de interese, consolidării independenţei şi responsabilităţii autorităţilor judiciare şi organelor anticorupţie, pentru a reduce oportunităţile de influenţă politică, a fortifica încrederea în sistemul de justiţie şi a-i face să plătească pe deplin pe cei care au comis abuzuri pentru a obţine beneficii personale. Acestea sunt obiective importante şi vitale pentru succesul programului.

Profit: Vă mulţumim pentru interviu!■

Sursa