|
Comunitatea Statelor Independente: pentru menţinerea expansiunii este
necesară o re-echilibrare a creşterii economice
Creşterea reală a PIB în Comunitatea Statelor Independente (CSI) s-a redus
semnificativ, de la 8,4% în 2004 la 6,5% în 2005 (vezi tabelul). Această
reducere a fost cauzată, în mare parte, de o scădere deosebit de bruscă a
ratei creşterii economice în Ucraina, deşi rata creşterii s-a redus şi în
alte state-cheie din regiune. Reducerea creşterii volumului de producţie în
sectorul energetic (Rusia, Kazahstan), incertitudinile de ordin politic şi
economic care au descurajat investiţiile (Ucraina, Republica Kirghiză) şi
influenţa negativă tot mai marcantă a sectorului extern (Ucraina, Rusia) au
fost factorii ce au contribuit la reducerea ritmului creşterii economice.
Odată cu reducerea ritmului creşterii economice, structura cererii a fost
foarte dezechilibrată, ceea ce ar putea periclita durabilitatea creşterii
economice pe termen lung. Creşterea volumului investiţiilor a rămas
nesemnificativă, media fiind sub 21 procente din PIB în anul 2005; acest
indicator este cel mai jos în rândul regiunilor cu state în curs de
dezvoltare şi în proces de tranziţie (vezi diagramele). Pe de altă parte,
rata consumului a crescut puternic, în special în Rusia, Ucraina şi
Kazahstan, fiind susţinută de creşterea considerabilă a salariilor şi
pensiilor de stat şi de sporirea acceselor la credite. Cu certitudine,
volumul creditării a crescut extrem de rapid într-un şir de state în
regiune, iar în Ucraina şi Kazahstan tot mai des de credite beneficiază
gospodăriile, iar o parte semnificativă a creditelor este acordată în valută
străină. Deşi procesul continuu de dezvoltare a sectorului financiar-bancar
în regiune este binevenit – raportul dintre volumul creditelor bancare şi
PIB rămâne încă scăzut în multe state – creşterea rapidă a volumului de
creditare duce la apariţia riscurilor legate de stabilitatea financiară,
căci băncile dispun de capacităţi slabe de evaluare a capacităţii de plată a
beneficiarilor de credite, precum şi contează tot mai mult pe finanţarea
externă, în unele state.
Îmbinarea dintre creşterea puternică a consumului şi ritmul lent de creştere
a investiţiilor a dus în unele state şi în unele sectoare la apariţia
problemelor legate de capacităţi şi, împreună cu creşterea preţurilor la
produsele alimentare şi la resursele energetice (deşi creşterea acestora nu
a fost reflectată pe deplin în preţurile pe pieţele locale), au contribuit
la creşterea bruscă a presiunilor inflaţioniste în prima jumătate a anului
2005, acest fenomen reducându-se în intensitate numai pe parcursul ultimelor
luni. Totuşi, se înregistrează un surplus considerabil al contului curent la
nivel regional, deşi se atestă diferenţe tot mai mari în diferite state. În
grupul statelor exportatoare de resurse energetice, creşterea preţurilor la
petrol a încurajat sporirea surplusului contului curent pe parcursul anului
2005, pe când în statele importatoare de resurse energetice, surplusul s-a
redus atât datorită creşterii volumului importului de petrol şi altor
produse.
În perspectivă, se estimează că creşterea se va reduce în continuare, până
la 6 procente în 2006, deşi vor fi necesare acţiuni hotărâte la nivel de
politici pentru a condiţiona menţinerea ritmului de creştere economică. Va
fi necesar de axat tot mai mult politica monetară pe reducerea sau
menţinerea ratei inflaţiei, autorităţile permiţând, respectiv, aprecierea
ratelor de schimb, în caz de necesitate. Deşi statele care beneficiază în
urma creşterii preţurilor la petrol dispun de resursele necesare pentru a
spori cheltuielile publice productive, sporirea acestora trebuie să fie
gestionată minuţios, din perspectiva perspectivelor ciclice, pentru a
asigura corespunderea acestora cu obiectivele generale ale politicilor
macroeconomice.
Pentru a încuraja investiţiile, este necesară crearea unui climat de afaceri
mai favorabil, prin reducerea incertitudinilor legate de intervenţiile
guvernului în economie şi întreprinderea măsurilor pentru consolidarea
structurilor instituţionale necesare pentru dezvoltarea economiilor de piaţă
dinamice.
Reformele structurale sunt necesare, de asemenea, pentru a spori
productivitatea în alte sectoare decât comercializarea bunurilor de larg
consum, pentru a spori competitivitatea în contextul sporirii presiunilor
asupra ratelor de schimb valutar. În ceea ce priveşte sectorul financiar,
s-a înregistrat un progres în reforma sistemului bancar, deşi mai acest
proces a fost mai lent decât în statele din Europa Centrală şi de Est. În
special, sistemele regulatorii şi de supraveghere, trebuie să fie aduse la
zi, dat fiind rolul tot mai important jucat de sectorul financiar.
În ceea ce priveşte statele concrete, după înregistrarea unor rezultate
proaste la începutul anului 2005, creşterea reală a PIB în Rusia s-a
accelerat şi se preconizează ca economia să crească cu 6 procente în 2006
(cu 0,8 puncte procentuale mai mult decât s-a preconizat în ediţia din
septembrie 2005 a publicaţiei FMI
World Economic Outlook).
Creşterea economică este determinată de creşterea consumului privat, în timp
ce creşterea volumului exportului s-a redus. Volumul investiţiilor rămâne
relativ mic, deşi recent s-a înregistrat o anumită creştere. Există în
continuare riscul că economia naţională s-ar putea confrunta cu constrângeri
legate de capacităţi. Salariile reale cresc mai rapid decât productivitatea,
volumul importurilor creşte rapid, iar indicele preţurilor de consum
depăşeşte 11 procente.
În acest context, politica fiscală nu va putea fi mai puţin strictă până
când se vor reduce presiunile de ordin ciclic, iar politica monetară va
trebui înăsprită.
Dacă nu se va permite o apreciere mai mare a ratei nominale de schimb, este
puţin probabil ca banca centrală să poată atinge o rată a inflaţiei de 8,5
procente la finele anului 2006 . În ceea ce priveşte sectorul financiar, se
menţine o creştere rapidă a volumului de creditare şi este important de
consolidat practicile prudente de creditare, în baza unei scheme noi de
asigurare a depozitelor, pentru a asigura o gestionare adecvată a riscurilor
în acest sector.
În Ucraina, creşterea reală a PIB s-a redus brusc, reflectând o înrăutăţire
a mediului extern şi incertitudinile politice şi de politici, care au
descurajat investiţiile.
Se aşteaptă ca ritmul creşterii economice să scadă în continuare pe
parcursul anului curent – până la 2,3 procente – dată fiind influenţa
incertitudinilor de ordin politic şi creşterea semnificativă a preţurilor de
import la gaz asupra activităţii economice. Rata inflaţiei s-a redus
comparativ cu maxima de 15 procente de la mijlocul anului 2005, dar încă
depăşeşte cifra de 10 procente, pe când rata creşterii accesului la credite
rămâne a fi robustă. Reflectând incertitudinile legate de situaţia economică
şi politică, marja de profit la hârtiilor de valoare de stat ucrainene a
crescut, într-o oarecare măsură, şi banca centrală a realizat intervenţii
semnificative pe piaţa valutară pentru a menţine rata de schimb oficială a
hrivnei ucrainene faţă de dolarul S.U.A. Autorităţile trebuie să înăsprească
politica monetară pentru a reduce inflaţia, totodată înăsprind politica
fiscală şi realizând reforme pentru a crea un climat investiţional
favorabil.
În Kazahstan, creşterea economică rămâne a fi puternică, fiind susţinută de
preţurile înalte la petrol. Totodată, au sporit presiunile inflaţioniste şi
banca centrală a sporit rata dobânzilor, dar este necesară o înăsprire în
continuare a politicii monetare. Continuă negocierile cu privire la aderarea
Kazahstanului la OMC, dar dinamica realizării altor reforme structurale
rămâne lentă.
Ritmul creşterii economice în statele CSI cu venit mic rămâne foarte înalt,
deşi situaţia diferă considerabil de la un stat la altul. În Azerbaidjan
(producerea petrolului), Armenia (fluxul de remitenţe şi roada bogată) şi
Georgia (restabilirea agriculturii) a sporit ritmul creşterii economice, iar
în Republica Kirghiză şi Tadjikistan – s-a redus. Principala problemă în
regiune rămâne stabilirea politicilor care să ducă la menţinerea ritmului
înalt de creştere economică, care ar duce,la rândul său, la reducerea
sărăciei. Pentru a atinge acest scop, este necesară diversificarea surselor
creşterii economice, în special prin îmbunătăţirea climatului de afaceri
pentru a încuraja investiţiile în alte sectoare decât cel al comercializării
produselor de consum curent, prin liberalizarea comerţului şi reducerea
nivelului înalt al datoriei externe.
Diagrame:
Comunitatea Statelor Independente: creşterea neechilibrată poate cauza
probleme în dezvoltarea economică în perspectivă
Într-un şir de state, consumul a crescut puternic, determinat de creşterea
salariilor şi pensiilor şi de creşterea rapidă a bazei de creditare.
Totodată, investiţiile au rămas la un nivel relativ jos, acest fapt
periclitând menţinerea ratelor de creştere curente.
Surse: FMI, publicaţia
International Financial Statistics
(„Statistici Financiare Internaţionale”);
şi calculele colaboratorilor FMI.and IMF staff calculations.
1/ Statele cu economie de piaţă în dezvoltare şi state în perioada de
tranziţie, cu excepţia Chinei. |
