Comunitatea Statelor Independente:
Creştere puternică, dar se simte necesitatea unei diversificări
economice mai vaste

Activitatea desfăşurată de Comunitatea Ţărilor Independente (CSI) continuă să se extindă rapid, ceea ce reflectă performanţele impunătoare a exportatorilor de energie, care în majoritatea sa au beneficiat din majorarea preţurilor la produsele ne-petroliere şi din creşterea cererii pe piaţa internă (Tabelul 2.6). În perspectivă, deşi se aşteaptă o creştere mai moderată a PIB-ului real, ritmul ei va inferior doar pentru pieţele emergente din Asia. În Rusia creşterea va rămâne puternică, deşi evident producţia va atinge nivelul de capacitate confruntându-se cu cererea internă robustă. Totodată, creşterea producerii a ţiţeiului a încetinit, ceea ce indică insuficienţa investiţiilor în trecut. În Ucraina, creşterea preţurilor internaţionale la oţel şi cererea internă robustă stau la baza inversării puternice a creşterii; se aşteaptă moderarea ritmului de activitate ca răspuns la majorările de proporţii a preţului la gazele naturale importate şi asociată cu această majorare deteriorarea generală a comerţului.

Riscul de majorare continuă a preţurilor pentru situaţia în regiune în general este legat de posibila inversare a preţurilor la ţiţei şi o cerere mai mare decât cea anticipată faţă de exportul bunurilor principale ne-petroliere din regiune. În cazul de micşorare a preţurilor, încetinirea bruscă a activităţii globale va putea afecta exporturile într-un mod advers, cu toate că cererea internă trebuie să fie elastică în majoritatea ţărilor.
 

Tabelul 2.6. Comunitatea Statelor Independente: PIB-ul real, preţurile de consum şi soldul contului curent 
(variaţie procentuală anuală, dacă nu este indicat altfel)

¹Conform practicilor model adoptate de World Economic Outlook, mişcarea preţurilor de consum  se prezintă
  ca media anuală şi nu ca schimbarea decembrie/decembrie practicată în unele ţări.

²Procent din PIB.  

Poziţiile contului curent se bucură de o stabilizare în ţările exportatoare de energie, de exemplu în Turkmenistan şi Azerbaijan. În alte ţări, soldurile contului curent au deteriorat datorită creşterii puternice a volumului de import şi a costului la energie importată (Ucraina şi Georgia) şi slăbirii cererii la unele exporturi specifice (Armenia). Privind în perspectivă, se aşteaptă că poziţia contului curent în regiune va rămâne puternică, reflectând puterea cererii ce stă la baza exporturilor principale din regiune.

Reflectând puterea cererii interne şi afluxurile masive a capitalului, inflaţia în ţările CSI rămâne cea mai înaltă în lume în pofida unor modernizări care au avut loc în câteva ţări. În Rusia, pe parcursul 2006, mărimea totală a inflaţiei a coborât cu 2 puncte procentuale, ceea ce reflectă majorarea preţurilor administrată la un nivel mai jos şi o oarecare apreciere nominală a rublei, însă cu rata de 9 la sută totuşi rămâne mai mare decât ţinta oficială stabilită la 8.5 la sută pentru sfârşitul anului 2006. Aducerea inflaţiei la rata de 8 la sută ţintită pentru 2007 va depinde de permiterea unei mai mari aprecieri nominale a rublei şi de politica fiscală mai restrictivă. În Ucraina, recent, inflaţia a înregistrat o accelerare şi a escaladat la valori de două cifre ca urmare a transferării către consumatori a preţurilor majorate pentru importul energiei. Politica monetară trebuie să joace un rol mai activ pentru a nu admite transformarea creşterii bruşte a inflaţiei în aşteptările inflaţioniste. Paşii preliminari întreprinşi de autorităţi în vederea stabilirii unui regim de ţintuire a inflaţiei sunt binevenite şi totuşi va fi necesară o tranziţie treptată la o mai mare flexibilitate a cursului de schimb pentru a sprijini acest cadru.

Soldurile fiscale în unele ţări au deteriorat considerabil ca urmare a majorării impunătoare a cheltuielilor care au depăşit cu mult veniturile asociate cu câştiguri mai mari şi activitatea economică internă mai puternică. În alte ţări poziţia fiscală indică stabilizare. În Rusia, soldul fiscal primar înregistrează o îmbunătăţire în urma plasării unei cote impunătoare a veniturilor petroliere în fondul de stabilizare, deşi cheltuielile s-au accelerat la fel. În Ucraina, cheltuielile s-au menţinut sub nivelul alocaţiilor bugetare, înregistrându-se totodată o creştere puternică a veniturilor. În general, în contextul cererii considerabile interne deja existente, va fi necesar ca autorităţile să manifeste prudenţă pentru a evita creşterea excesivă a cheltuielilor publice, în deosebi în domeniile care stimulează creşterea consumului—cu ar fi, de exemplu, pensiile şi salariile—şi exercită presiunea ascendentă asupra inflaţiei. În ţările care urmăresc scopul de a majora cheltuielile publice pe termen mediu, autorităţile trebuie să asigure că aceste cheltuieli sunt utilizate pentru a genera o creştere de calitate înaltă care nu este legată de ciclul de preţ a mărfii şi sunt alocate într-un mod eficient în contextul capacităţii instituţionale, care de mai multe ori este slabă.

La general, susţinerea creşterii puternice înregistrate recent va necesita o diversificare

a surselor de creştere în afară de exportul materiei prime. În mare măsură, puterea cererii interne pe parcursul ultimilor ani, a fost condusă de afluxul capitalului, creşterea rapidă a creditării şi în unele ţări, de creşterea cheltuielilor în sectorul public (pensii şi salarii). În ciuda unor investiţii de proporţii în unele ţări, concentrate cu predominanţă în industria extractivă şi infrastructura transporturilor aferentă acesteia, raportul total a investiţiilor la PIB în ţările CSI rămâne relativ jos (Diagrama 2.9). Acest fapt subevaluează necesarul atragerii unui volum mai mare a investiţiilor private în alte sectoarele decât cele de producere a bunurilor. În particular, investiţiile directe străine sunt la un nivel foarte jos în aceste sectoare. Multe ţări din regiune dispun de o agendă vastă a reformelor structurale nefinisate, ceea ce se manifestă, de exemplu, prin încetinirea ritmului reformelor în comparaţie cu ţările din Europa Centrală şi Baltice; totodată este necesar de a ameliora climatul investiţional. Principalele priorităţi sunt pieţele financiare interne care iau amploare, reforma serviciului civil şi sectorului energetic, ajustarea sistemului de impozitare pentru a facilita creşterea şi atrage investiţii, întărirea protecţiei drepturilor de proprietate, reducerea corupţiei şi intervenţiei statului, consolidarea cadrului juridic şi regulatoriu.

Diagrama 2.9. Comunitatea Statelor Independente (CSI):
Este nevoie de continuarea reformelor pentru a majora
nivelul investitiilor

Regiunea CSI atrage nivele relativ joase de investiţii străine directe, in timp ce investiţiile per total mai sunt încă dominate de sectorul resurselor naturale şi infrastructura de transport aferentă. Este nevoie de continuarea reformelor pentru a ameliora climatul investiţional.

Surse: EBRD, Transition Report; şi calculele personalului FMI.

   Note:

1/ Indicele tranziţiei reprezintă media neponderată dintre: indicele privatizării la scară largă, indicele privatizării la scară mică, indicele restructurării întreprinderilor, indicele liberalizării preţurilor, indicele comerţului şi cel valutar, indicele politicii concurenţiale, indicele reformei bancare şi al liberalizării ratelor dobânzilor, indicele pieţelor hârtiilor de valoare şi insituţiilor financiare nebancare, precum şi indicele agregat al reformei în infrastructură.
2/ Belarus, Kazahstan, Rusia, Turkmenistan, şi Ucraina.
3/ Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Kyrgyză, Moldova, Tadjikistan, şi Uzbekistan.