Consiliul de directori executivi al FMI a finalizat a treia evaluare a programului cu Republica Moldova, susținut prin Mecanismul extins de creditare și Mecanismul de finanțare extinsă

Comunicat de presă nr. 23/128
26 aprilie 2023

• Consiliul de directori executivi al FMI a finalizat a treia evaluare a programului cu Republica Moldova, susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF), ceea ce permite debursarea imediată a circa 96 milioane de dolari SUA (70,95 milioane de DST).
• Situația Republicii Moldova rămâne precară. Războiul declanșat de Federația Rusă în Ucraina și apropierea geografică a Republicii Moldova de zona conflictului armat continuă să alimenteze îngrijorări în ceea ce privește securitatea, în timp ce atmosfera din societate rămâne fragilă și tensionată din cauza prețurilor înalte la produsele alimentare și resursele energetice.

• Implementarea cu prudență a planurilor de acțiune în cazuri de urgență a contribuit la reducerea riscurilor legate de securitatea energetică și a permis sprijinirea celor mai vulnerabile categorii ale populației pe parcursul fazei acute a crizei cauzate de creșterea costurilor de trai. Implementarea consecventă și fermă a reformelor, susținută de programul cu FMI, contribuie la crearea unui fundament puternic pentru o dezvoltare durabilă pe termen lung.

Washington: Consiliul de directori executivi al Fondului Monetar Internațional (FMI) a finalizat a treia evaluare a programului[1] cu o durată de 40 luni, susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF)[2]. Respectiv, Republica Moldova poate accesa imediat 70,95 milioane de DST (drepturi speciale de tragere) (circa 96 milioane de dolari SUA), sumă care va fi folosită pentru suport bugetar. Astfel, suma totală debursată în cadrul programului ECF/EFF va fi de 277,55 milioane de DST (circa 371 milioane de dolari SUA).

Pe parcursul anului 2022, economia Republicii Moldova s-a contractat brusc, ca urmare a efectelor războiului din Ucraina. Se anticipează o redresare modestă a economiei în 2023. Inflația rămâne înaltă, dar continuă să scadă rapid. Politicile bugetare se axează pe atenuarea impactului crizelor multiple ce se suprapun și pe susținerea redresării economice. Riscurile din sectorul energetic s-au diminuat pentru moment, reflectând realizarea prudentă de către autorități a planurilor de acțiune în cazuri de urgență. Totodată, perspectivele rămân extrem de incerte, în primul rând din cauza riscului de escaladare în continuare a războiului. Programul Republicii Moldova cu FMI se implementează în continuare cu fermitate, în pofida mediului dificil, recent fiind realizate reforme importante care vor contribui la promovarea integrității, capacității și independenței celor mai importante instituții din domeniul prevenirii și combaterii corupției și la consolidarea aplicării cadrului legal anticorupție.

În urma discuțiilor din cadrul Consiliului de directori executivi, domnul Kenji Okamura, director adjunct al FMI și președintele în exercițiu al ședinței, a declarat următoarele:

"Situația Republicii Moldova rămâne precară din cauza suprapunerii mai multor crize. Războiul declanșat de Federația Rusă în Ucraina și apropierea geografică a Moldovei de zona conflictului armat continuă să alimenteze îngrijorări cu privire la securitate. Atmosfera din societate rămâne fragilă și tensionată din cauza prețurilor înalte la produsele alimentare și resursele energetice. În acest context, noul guvern a accentuat angajamentul său de realizare a reformelor, iar programul cu FMI se implementează cu fermitate, în pofida mediului complicat.

Economia țării s-a contractat brusc în anul 2022, sub influența cererii reduse, cauzate de creșterea substanțială a costurilor de trai, efectele războiului și producția agricolă mai slabă. Prognozăm o redresare modestă a economiei în 2023, susținută de redresarea cererii interne și îmbunătățirea perspectivelor de creștere economică în țările-parteneri comerciali ai Moldovei. Inflația decelerează în continuare și situația bugetară rămâne bună. Nivelul rezervelor internaționale continuă să ofere garanții adecvate împotriva șocurilor externe, în timp ce băncile bine capitalizate, lichide și profitabile au rezistat cu bine la impactul inițial al războiului.

Întrucât perspectivele sunt extrem de incerte, prioritățile pe termen scurt trebuie să vizeze în continuare atenuarea impactului războiului, asigurarea securității energetice, adaptarea planurilor de acțiuni în situații de criză la riscurile în evoluție și menținerea unui mix de politici adecvat. Pe măsură ce presiunile pe termen scurt cauzate de crize vor scădea în intensitate, autoritățile planifică să reorienteze prioritățile pentru a sprijini redresarea economică, ceea ce este corect, în opinia noastră. Relaxarea treptată a politicii monetare este adecvată dacă analizăm perspectivele inflației. În același timp, deciziile ulterioare de politică monetară trebuie să se bazeze în continuare pe date empirice, dar cu viziune de perspectivă, iar relaxarea ulterioară trebuie să fie realizată, ținând cont atât de inflația măsurată prin indicele prețurilor de consum, cât și inflația de bază.

Autoritățile au realizat reforme importante pentru consolidarea cadrului anticorupție și promovarea statului de drept. Va fi esențial de a avansa în realizarea reformelor și pe alte domenii, inclusiv guvernanța bugetar-fiscală, supravegherea sectorului financiar și îmbunătățirea guvernanței și eficientizarea activității întreprinderilor de stat. În afară de aceasta, autoritățile elaborează o agendă ambițioasă pentru a face față provocărilor de mediu, exprimându-și interesul pentru obținerea finanțării în baza Mecanismului de creditare pentru reziliență și durabilitate (RSF), prin care FMI sprijină implementarea politicilor de mediu și atingerea obiectivelor de dezvoltare, contribuind la catalizarea finanțării publice și private la realizarea investițiilor favorabile mediului”.